Sistemul circulator este responsabil cu deplasarea sângelui prin corp, pentru a alimenta cu oxigen și nutrimente țesuturile și organele, dar și pentru a prelua de la acestea limfa. Sistemul circulator cuprinde trei componente: inima, vasele sangvine (artere, vene și capilare) și sitemul limfatic. Când toate aceste componente se prezintă în parametri normali, sistemul circulator funcționează normal.
Pe scurt, principalele funcții ale celor trei componente ale sistemului circulator sunt:
Inima este ”motorul” corpului, un organ muscular care pompează sângele către toate țesuturile organismului.
Vasele sangvine: arterele sunt vasele sangvine care ies din inimă și care transportă sângele de la inimă către corp, venele sunt vasele sangvine care vin la inimă și care aduc sângele din corp către inimă, iar capilarele sunt structuri tubulare foarte fine și abundente care formează rețele foarte extinse aproape de toate țesuturile.
Sistemul limfatic este format din capilare care au rolul de a colecta limfa de la organe și țesuturi.
Important de știut despre fiziologia sistemului circulator
Elasticitatea vaselor sangvine reprezintă capacitatea acestora de a se destinde și de a reveni la dimensiunea inițială, în funcție de variațiile de presiune și volum. Contractilitatea este capacitatea fibrelor musculare (de la nivelul venelor și arterelor medii) de a se contracta sau relaxa. Atât arterele, cât și venele au nevoie să-și păstreze proprietățile pentru a-și putea îndeplini funcțiile normale. Când elasticitatea vaselor sangvine și contractilitatea fibrelor musculare, venoase și ale arterelor medii, își diminuează sau își pierd proprietățile, apar tulburări circulatorii în diferite părți ale corpului: arterele organelor interne (rinichi, inimă), arterele picioarelor (claudicație – crampă la nivelul gambei), arterele pelvisului (uter, ovare, penis), picioare (picior diabetic), vasele coronare (angina pectorală) sau creier (tulburări de memorie). Primele semne ale tulburărilor circulatorii sunt adesea furnicături, ace în brațe și picioare și crampe la gambe. Venele de la nivelul picioarelor, în special, au o muncă mai dificilă pentru că trebuie să împingă sângele către inimă, împotriva gravitației. Dieta dezechilibrată sau bogată în grăsimi, stresul, fumatul, lipsa exercițiilor fizice pot afecta sistemul circulator, de aceea, este important să fie consultat un medic specialist, încă de la primele semne ale unei tulburări, și să fie adoptată o viață sănătoasă.
Conform unui raport privind Starea de Sănătate a Populației din România, realizat de Institutul Național de Statistică din România și dat publicității în anul 2021, 29,3% dintre persoanele care au apelat la un medic specialist s-au îndreptat către cardiologie, iar 10,1% au apelat la medici specialiști în diabet, nutriție și boli metabolice.
Conform datelor aceluiași raport, cele mai multe persoane care au fost spitalizate (29,3%) au avut ca motiv boli ale aparatului circulator. Din punct de vedere al consumului de medicamente prescrise de medicii specialiști, principala cauză pentru care oamenii, cu vârsta de peste 45 ani, au avut nevoie tratament, a fost tensiunea arterială ridicată, iar 23,6% dintre persoanele cu vârsta de 35-44 de ani au avut nevoie de medicamente pentru dureri de cap sau migrene.
Ce îmbolnăvește sistemul circulator?
Cei mai mari ”dușmani” ai sănătății sistemului circulator sunt:
Alimentația nesănătoasă. Mâncărurile grase, produsele intens procesate (mezeluri, brânzeturi, semi-preparate) și băuturile alcoolice și non-alcoolice (sucuri carbogazoase, energizante), consumate frecvent și în exces, reprezintă un factor de risc major în a deteriora sistemul circulator. Persoanele care aleg alimente naturale, fără grăsimi și ne-procesate, sunt mult mai puțin predispuse la a dezvolta afecțiuni și boli grave.
Lipsa mișcării. Lucrul la birou, dar și statul mult în picioare pot determina o stare de oboseală care induce o nevoie aparentă de odihnă, ce determină, la rândul ei, lipsa mișcării fizice. Sedentarismul este un alt factor de risc care contribuie la funcționarea deficitară, și chiar îmbolnăvirea, sistemului circulator. Pentru menținerea sănătății totale a corpului, dar, în special, pentru a menține sănătos sistemul circulator, este foarte important să se facă constant mișcare fizică: mers, alergat, mers pe bicicletă, dans, înot, exerciții fizice în săli de sport (yoga, pilates, fitness etc.).
Obezitatea. Excesul ponderal este asociat cu risc major de a dezvolta o boală cardiovasculară sau de a face infarct. Tot organismul are de suferit, pentru că nu poate funcționa în limite normale, în cazul obezității. Este vital să se ia toate măsurile, încă de la acumularea de kilograme în plus, pentru a nu se ajunge în starea de obezitate. Este mai sănătos să prevenim sau să rezolvăm situațiile neplăcute încă de la primele semne, decât să riscăm să dezvoltăm afecțiuni grave. În România, conform raportului statistic menționat mai sus, 47,6% din populația de peste 18 ani este supraponderală, iar 10,9% suferă de obezitate. Cifrele sunt mai mari față de cele înregistrate în 2014, cu cel puțin un procent, ceea ce este îngrijorător.
Fumatul. Persoanele care fumează sunt mai expuse bolilor cardiovasculare, iar renunțarea la fumat reduce semnificativ posibilitatea de a îmbolnăvi sistemul circulator. Din păcate, peste 25% din populația rezidentă în România fumează, 18,7% dintre aceștia fumează zilnic (conform raportului statistic menționat mai sus). Fumatul afectează atât persoanele care fumează, cât și pe cele din imediata apropiere (fumătorii pasivi). 11,7% dintre copiii cu vârsta sub 15 ani și 20% din totalul persoanelor cu vârsta mai mare de 15 ani, sunt expuze zilnic fumului de țigară.
Stresul. Grijile zilnice, responsabilitățile multe și apăsătoare, gândurile negative, certurile, supărările, sunt factori de stres care pot exacerba simptomele precardiace și pot determina creșteri ale tensiunii arteriale. Stresul poate influența alimentația (mâncat excesiv sau nemâncat), motivarea (lipsa de chef), starea de oboseală (o poate accentua) și tendința de a apela la o falsă relaxare (fumat și consum alcool). Pentru a diminua și chiar elimina (de preferat) stresul, este important să se acorde timp pentru plimbări în aer liber, sport, muzică, citit, hobby-uri. Doar așa sistemul circulator poate fi protejat pentru mai mult timp.
Cum ne protejăm sistemul circulator?
Iată 7 strategii la îndemână!
1.Adoptând un stil de viață sănătos, se poate menține sănătos sistemul circulator. Mulți oameni vorbesc despre ”un stil de viață sănătos”, dar nu toți oamenii știu sigur ce înseamnă sau cum să înceapă. Primul pas ar fi legat de alimentație, în sensul de a renunța, sau măcar de a diminua cât mai mult, consumul de grăsimi, zahăr, excesul de sare, alimente procesate (mezeluri, brânzeturi grase, fast food, semi-preparate), consumul de băuturi carbogazoase și alcool în exces. Renunțarea la fumat intră pe această listă, a stilului de viață sănătos, la fel ca renunțarea la sedentarism. Un consum mai mare de fructe și legume proaspete, carne slabă, brânzeturi neprelucrate, cereale și semințe crude, consumul adecvat de apă (33-45 ml./kg.corp/zi) și mișcare zilnică de minim 20-30 min. este un început foarte bun către o viață mai sănătoasă și un prim pas în a proteja sistemul circulator.
alimentație sănătoasă
2.Gândire pozitivă. Ceea ce îi oprește pe cei mai mulți oameni în a schimba ceva în rutina zilnică este gândirea negativă, teama de necunoscut (”dacă pățesc ceva?”) și rezistența la schimbare (comoditatea). Din păcate, oamenii au învățat mai repede să caute scuze, decât să găsească soluții. Orice problemă are o soluție și reprezintă o oportunitate de face o schimbare în bine. Gândirea pozitivă ajută la protejarea sănătății, în general, dar și a menține sistemul circulator sănătos.
3. Îndepărtarea factorilor care creează stres. Chiar și micile schimbări din rutina zilnică pot avea influențe pozitive asupra vieții. De exemplu, un factor care creează stres la nivel subtil, influențând negativ și sistemul circulator, este expunerea zilnică la tot felul de știri despre boli, lipsuri, probleme în familie sau cu copiii. Alegerea unui hobby relaxant, în locul privitului la știri sau al discuțiilor despre probleme, este un prim pas către o viață mai liniștită.
4. Consult anual la medicul de familie. Unii oameni consideră că a merge la medic este o activitate inutilă dacă nu există un motiv. Să nu uităm că sunt afecțiuni care nu au simptome evidente, sau nu au deloc, dar ele pot evolua către boli grave. De aceea este bine să fie consultat medicul de familie anual pentru un examen clinic de rutină.
5. Consult de specialitate de la primele simptome. Este mai ușor de rezolvat o problemă care este incipientă, decât ”munca” cu o boală gravă. Fără teamă și cu gândire pozitivă este bine să apelăm la specialiști atunci când observăm ceva schimbat, în sens negativ, în starea de sănătate, pentru că este mai bine să știm și să acționăm, decât să lăsăm să se agraveze. Sistemul circulator, prin importanța pe care o reprezintă, trebuie să fie o prioritate privind controalele medicale de specialitate.
6. Respectarea indicațiilor medicului. După ce primim recomandările medicului, este important să le respectăm, să mergem la controale de evaluare și să anunțăm orice schimbări observăm. Altfel, starea de sănătate se poate agrava.
7. Completarea cu alternative tradiționale. Dintotdeauna natura a oferit plante care au contribuit la îmbunătățirea stării de bine a organismului. Medicina tibetană are o istorie veche a rețetelor din plante care au menirea de a ajunge la rădăcina problemelor de sănătate și de a restabili armonia din corpul fizic și mental. Una dintre rețetele tibetane vechi este cea din 19 plante medicinale diferite, care a fost preluată și fabricată – sub denumirea PADMA BASIC, de către producătorul elvețian Padma AG, încă din anul 1969. Din anul 1977 Casa de asigurări de sănătate a Elveției a aprobat PADMA BASIC ca medicament și îl subvenționează.
Suplimentul alimentar PADMA BASICeste potrivit pentru a menține sănătos sistemul circulator al organismului uman. Mai multe detalii despre produs se găsesc în pagina dedicată: PADMA BASIC
